Metropolitan Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara este una dintre cele mai de pret cladiri ale orasului si una dintre cele mai izbutine monumente arhitecturale din tara tara noastra. Situata in centrul orasului, la incrucisarea celor mai importante artere de circulatie, catedrala inchinata Sfintilor Trei Ierarhi impresioneaza prin dimensiunile ei insemnate, prin specificul arhitectural si prin invelisul de tigla smaltuita, care straluceste minunat in lumina soarelui.

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Ortodoxa Sfintii Trei Ierarhi a fost construita intre anii 1936 si 1940, dupa schita arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarata monument de arta pentru arhitectura, pictura si sculptura ei. Constructia propriu-zisa a catedralei a inceput in anul 1936, prin sfintirea pietrei de temelie, de catre episcopul Andrei Magieru al Aradului.

Lucrarile de zidire s-au intins pe aproape cinci ani, catedrala intinzandu-se astazi pe o suprafata de peste o mie si cinci sute de metri patrati, volumul total al interiorului fiind de peste cincizeci de mii de metri cubi. Catedrala are nu mai putin de unsprezece turle, din care turnul principal are aproape optzeci si patru de metri. Constructia are o lungime de saizeci si trei de metri si o latime de treizeci si doi de metri. La slujbele savarsite in aceasta pot lua parte in jur de cinci mii de credinciosi. In turnurile catedralei sunt asezate sapte clopote mari, deosebit de puternice.

In toamna anului 1946, dupa zece ani de efort, noul lacas mitropolitan, impodobit cu cele mai bune si mai alese opere, astepta solemnitatea tarnosirii si incredintarii cultului pentru care a fost destinat. Astfel, a fost aleasa ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocsilor din Banat. La aceasta mare procesiune a participat insusi patriarhul Nicodim Munteanu si regele Mihai I, alaturi de intreg episcopatul Mitropoliei Ardealului si reprezentanti din toate colturile pamantului romanesc. Din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial, finisajele si picturile interioare si exterioare s-au terminat insa abia in anul 1956.

Stilul arhitectural al Catedralei Mitropolitane din Timisoara imbina traditia religioasa romana cu cea bizantino-moldoveneasca. Cu firide sub stresini, cu bolte instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, acest stil poate fi regasit si in manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului al XIV-lea.

Pridvorul deschis al catedralei este sustinut de sase coloane mari din marmura, asezate pe cate un soclu patrat. Intrarea in pridvorul inchis se face prin trei usi masive in doua canaturi, frumos sculptate, atat pe fata exterioara, cat si pe cea interioara. Catedrala mai are usi de intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea, frumos sculptate.

Deasupra pridvorului se afla turnul-clopotnita, zidit in forma patrata, cu cate cinci ferestre pe fiecare fata. Clopotele catedralei, melodios armonizate de compozitorul Sabin Dragoi, au o greutate de opt tone.

Din pridvorul inchis, care este foarte larg, se intra in pronaos tot prin trei usi sculptate, dotate cu geamuri in partea superioara. Boltile din pronaos sunt sustinute de cinci coloane din marmura, de forma octogonala, cu capiteluri sculptate.

In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, cinstitele Moaste ale Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, fostul mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea. In data de 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, precum si stramutarea Moastelor sale, din biserica Manastirii Partos, in Catedrala Mitropolitana din Timisoara.

Iconostasul catedralei impresioneaza printr-o sculptura realizata de Stefan Gajo. Sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac. Picturile interioare si exterioare au fost executate de catre pictorul Atanasie Demian. Intre anii 2003-2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurata, acesteia redandu-i-se astfel stralucirea originala.

Inca din anul 1962, din initiativa mitropolitului Nicolae al Banatului, s-a hotarat organizarea unei colectii care sa cuprinda arta religioasa veche din Banat, adapostita in subsolul din incinta catedralei. Muzeul actual detine peste trei mii de volume rare de carte bisericeasca, peste opt sute de icoane si picturi, peste o suta treizeci de obiecte bisericesti, zece artifacte de metal pretios, zece vesminte si alte asemenea podoabe bisericesti.

Tot aici se gasesc manuscrise romanesti timpurii, precum: "Noul Testament de la Balgrad", din 1648; "Cazania lui Varlaam", din 1643. Partea de subsol dinspre Sfantul Altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului, primul mitropolit inhumat aici fiind episcopul Vasile Lazarescu (1947-1961).

Episcopia Timisoarei s-a infiintat prin Decretul regal din 7 noiembrie 1939. Pana la alegerea ierarhului titular eparhia a fost gestionata de episcopii Andrei Magieru al Aradului (1939 - 1940) si Nicolae Popoviciu al Oradiei (1940 - 1941). In 1941 este inscaunat episcopul Vasile Lazarescu ca prim episcop al Timisoarei. In aprilie 1947 episcopia se ridica la rangul de arhiepiscopie, iar in iulie acelasi an se infiinteaza Mitropolia Banatului a carei prim mitropolit, dr. Vasile Lazarescu este instalat la 26 octombrie 1947. Acesta pastoreste pana la retragerea dictata de ratiuni politice survenita in anul 1961. Din 1962 pana in prezent pastoreste mitropolitul dr. Nicolae Corneanu, avand de-a lungul vremii ca episcopi vicari pe: Prea Sfintitul Episcop Timotei al Aradului (1976 - 1984), Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei (aprilie - iunie 1990) si Prea Sfintitul Episcop Lucian al Caransebesului (2000-2006). Actualmente functia de episcop-vicar este detinuta de catre Prea Sfintitul Episcop-vicar Paisie Lugojanu.

Parte componenta a Mitropoliei Banatului, Arhiepiscopia Timisoarei, ii cuprinde pe toti credinciosii ortodocsi romani din judetul Timis. La ultimul recensamant din ianuarie 2002, acestia reprezentau aproximativ 78% din populatia judetului.

Arhiepiscopia Timisoarei este condusa in prezent de catre Inalt Prea Sfintitul dr.NICOLAE CORNEANU, care poarta si titlul de Mitropolit al Banatului.

In cele ce tin de administrarea spirituala si canonica a eparhiei, I.P.S. Sa este ajutat de catre P.S. Episcop-vicar PAISIE LUGOJANU, ales de catre Sfantul Sinod in 9 februarie 2006.

Pentru problemele de ordin administrativ, ierarhul este ajutat de un vicar administrativ, consilierii administrativi, de corpul de inspectie si control si de personalul de la Centrul Eparhial.

Organul deliberativ al eparhiei este Adunarea Eparhiala alcatuita din 30 de reprezentanti ai clerului si credinciosilor, iar organul executiv este Consiliul Eparhial care se intruneste lunar si ia in discutie toate problemele administrative, culturale, economice si de asistenta sociala ale eparhiei. Abaterile disciplinare ale clerului sunt supuse judecatii Consistoriului Eparhial. Eparhia are reprezentantii ei in Adunarea Nationala Bisericeasca si Colegiul Electoral Bisericesc.

In ce priveste organizarea eparhiei in teritoriu, functioneaza la ora actuala cinci protopopiate: Timisoara, Lugoj, Faget, Deta si Sannicolau Mare. La randul lor aceste protopopiate se compun din 267 parohii si 71 filii la care slujesc 291 preoti si 5 diaconi, la parohii si catedrala, la care se adauga 5 la spitale, 3 la casele de copii, 1 pentru credinciosii cu deficiente de auz si vorbire, 1 la penitenciar, 4 la armata si 1 la azilul de batrani. Alti 17 preoti ocupa functii didactice iar 17 preoti sau diaconi sunt profesori de Religie (statistica la 15 noiembrie 2005).

Publicat de; Colotin Sebastian/Metropolitan Timisoara