Metropolitan Alba Iulia

Catedrala Arhiepiscopala din Alba-Iulia

ISTORIC-Catedrala Arhiepiscopala din Alba-Iulia

Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Reintregirii, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Aceasta a fost construita in anii 1921-1922, in partea de vest a cetatii Alba-Iulia, stravechiul Apulum Roman sau Balgradul evului mediu, fiind conceputa ca o continuare a asezamantului mitropolitan balgradean demolat in 1713-1714 de habsburgi. 

Catedrala cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" reprezinta o simbioza de vechi stiluri romanesti. Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greaca inscrisa, apartine arhitectului V. Gheorghe Stefanescu iar lucrarile de constructie s-au desfasurat sub conducerea inginerului T. Eremia.

Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. In nisele laterale din pridvor sunt fixate patru placi de marmura cu inscriptii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante: 1) Tiparirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Stefan la 1648; 2) Unirea de la 1600, infaptuita de Mihai Viteazul; 3) Martiriul lui Horea, Closca si Crisan; 4) Refacerea unitatii spirituale a romanilor. 

Naosul, impunator prin inaltimea sa, este dominat de cupola centrala, sustinuta de patru stalpi octogonali placati in marmura, iar in exterior se inalta cele trei turle octogonale, luminate, de cate opt ferestre, cu acoperis in forma de bulb si cu cate o cruce metalica deasupra lui. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca. 

Pictura murala, de origine bizantina, a fost realizata in tehnica fresca de cunoscutul pictor Costin Petrescu si ucenicii sai, si se inscrie in spiritul iconografiei traditionale. In cupola centrala este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului si alte scene biblice, iar de o parte si alta a iconostasului sunt asezate icoanele mai recente ale fintilor ierarhi, Mitropolitii Sava Brancovici (1656-1683) si Ilie Orest (1640-1642), ale Cuviosilor Marturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara si a Mucenicului Oprea Nicolae (canonizati in catedrala in anul 1955), care au sprijinit lupta romanilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor si-au luptat pentru ortodoxie in secolul al XVIII-lea. De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. O data cu lucrarile de renovare a bisericii in 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurata si pictura, de catre pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Banica si Grigore Popescu. 

Biserica este inconjurata de o incinta dreptunghiulara, cu doua pavilioane mari in partea de est si doua pavilioane in partea de vest, intre ultimele ridicandu-se clopotnita inalta de 58. Pavilioanele sunt legate intre ele prin galerii de acces, sustinute de coloane si arcade duble, unele cu capiteluri de inspiratie corintica, dar de influenta brancoveneasca. Intrarea in incinta se face dinspre vest pe sub turnul de clopotnita.

Mentionam faptul ca in prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Publicat de:Colotin Sebastian/Archdiocesan Cathedral of Alba Iulia

Metropolitan Sibiu

Catedrala Sfanta Treime din Sibiu

Catedrala Sfanta Treime din Sibiu

Biserica ctitorita de Mitropolitul Ioan Metianu este construita intre anii 1902 - 1906 de catre arhitectii Virgil Nagy si Iosif Kamner din Budapesta. A fost ridicata pe locul uneibiserici grecesti din 1778 care pana atunci servea drept catedrala episcopala. Prezinta caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scara redusa a bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol.

La intrarea in catedrala se afla placile cu inscriptiile ctitoriei.  Ilustra familie Mocsonyi a avut cea mai mare contributie financiara. In duminica de 30 aprilie 1906, se spune in pisanie, s-a sfintit cu solemnitatea cuvenita, s-a predat sfintei sale destinatii ca sa fie multe veacuri spre preamarirea lui Dumnezeu, spre intarirea cre­dintei si a legii stramosesti si spre mantuirea sufleteasca a tuturor celor ce cu credinta si cu dragoste vor intra intransa. Amin.

Conducerea lucrarilor i-a fost incredintata inginerului Iosif Schussing din Sibiu. Planul initial al constructiei a suferit modificari prin adaugirea celor doua turnuri de intrare. Edificiul are doua intrari: una pe Str. Mitropoliei, cealalta pe Str. Alex Xenopol.

Iconostasul si stranele au fost confectionate in Bucuresti, la firma lui Constantin Babic si in acelasi an a fost introdusa lumina electrica si a fost pictata cupola. Pictura cupolei, a sfintilor evanghelisti si a ico­nostasului este opera pictorului Octavian Smighelschi si a fost executata in stil bizantin cu trasaturi specifice renasterii roma­nesti. Octavian Smighelschi n-a terminat lucrarea pentru ca o boala nemiloasa i-a curmat inainte de vreme firul vietii. Prin grija mitropolitului Nicolae Colan, pictura catedralei a fost continuata si terminata de pictorul Iosif Kober. Ultima restau­rare s-a facut cu sprijinul Departamentului Cultelor. Mozaicurile au fost executate la Munchen.

Expresivitatea edificiului se datoreaza jocului de volume organizate in jurul spatiului central, acoperit cu o cupola pe pandantivi, sustinuta de alte volume acoperite cu suprafete in sfert de sfera, precum si a celor patru turnuri doua, mici, cu plan octogonal alipite naosului si alte doua, mai mari, flancand intrarea principala). Expresia arhitecturala este determinata de finisajele exterioare - caramida aparenta presata (Klinker) pozata in asize orizontale cu doua culori alternate si acoperisurile cu tabla de cupru.

La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu in prezenta a numeroase personalitati ale vremii printre care prof. Nicolae Iorga.

Catedrala serveste si ca biserica parohiala pentru credinciosii din parohia Sibiu-Cetate si ca salas de rugaciune pentru credinciosii din intreg municipiul Sibiu si imprejurimi.

Publicat de:Colotin Sebastian/Metropolitan Sibiu

Metropolitan Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Mitropolitana din Timisoara este una dintre cele mai de pret cladiri ale orasului si una dintre cele mai izbutine monumente arhitecturale din tara tara noastra. Situata in centrul orasului, la incrucisarea celor mai importante artere de circulatie, catedrala inchinata Sfintilor Trei Ierarhi impresioneaza prin dimensiunile ei insemnate, prin specificul arhitectural si prin invelisul de tigla smaltuita, care straluceste minunat in lumina soarelui.

Catedrala Mitropolitana din Timisoara

Catedrala Ortodoxa Sfintii Trei Ierarhi a fost construita intre anii 1936 si 1940, dupa schita arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarata monument de arta pentru arhitectura, pictura si sculptura ei. Constructia propriu-zisa a catedralei a inceput in anul 1936, prin sfintirea pietrei de temelie, de catre episcopul Andrei Magieru al Aradului.

Lucrarile de zidire s-au intins pe aproape cinci ani, catedrala intinzandu-se astazi pe o suprafata de peste o mie si cinci sute de metri patrati, volumul total al interiorului fiind de peste cincizeci de mii de metri cubi. Catedrala are nu mai putin de unsprezece turle, din care turnul principal are aproape optzeci si patru de metri. Constructia are o lungime de saizeci si trei de metri si o latime de treizeci si doi de metri. La slujbele savarsite in aceasta pot lua parte in jur de cinci mii de credinciosi. In turnurile catedralei sunt asezate sapte clopote mari, deosebit de puternice.

In toamna anului 1946, dupa zece ani de efort, noul lacas mitropolitan, impodobit cu cele mai bune si mai alese opere, astepta solemnitatea tarnosirii si incredintarii cultului pentru care a fost destinat. Astfel, a fost aleasa ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocsilor din Banat. La aceasta mare procesiune a participat insusi patriarhul Nicodim Munteanu si regele Mihai I, alaturi de intreg episcopatul Mitropoliei Ardealului si reprezentanti din toate colturile pamantului romanesc. Din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial, finisajele si picturile interioare si exterioare s-au terminat insa abia in anul 1956.

Stilul arhitectural al Catedralei Mitropolitane din Timisoara imbina traditia religioasa romana cu cea bizantino-moldoveneasca. Cu firide sub stresini, cu bolte instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, acest stil poate fi regasit si in manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului al XIV-lea.

Pridvorul deschis al catedralei este sustinut de sase coloane mari din marmura, asezate pe cate un soclu patrat. Intrarea in pridvorul inchis se face prin trei usi masive in doua canaturi, frumos sculptate, atat pe fata exterioara, cat si pe cea interioara. Catedrala mai are usi de intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea, frumos sculptate.

Deasupra pridvorului se afla turnul-clopotnita, zidit in forma patrata, cu cate cinci ferestre pe fiecare fata. Clopotele catedralei, melodios armonizate de compozitorul Sabin Dragoi, au o greutate de opt tone.

Din pridvorul inchis, care este foarte larg, se intra in pronaos tot prin trei usi sculptate, dotate cu geamuri in partea superioara. Boltile din pronaos sunt sustinute de cinci coloane din marmura, de forma octogonala, cu capiteluri sculptate.

In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, cinstitele Moaste ale Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, fostul mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea. In data de 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, precum si stramutarea Moastelor sale, din biserica Manastirii Partos, in Catedrala Mitropolitana din Timisoara.

Iconostasul catedralei impresioneaza printr-o sculptura realizata de Stefan Gajo. Sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac. Picturile interioare si exterioare au fost executate de catre pictorul Atanasie Demian. Intre anii 2003-2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurata, acesteia redandu-i-se astfel stralucirea originala.

Inca din anul 1962, din initiativa mitropolitului Nicolae al Banatului, s-a hotarat organizarea unei colectii care sa cuprinda arta religioasa veche din Banat, adapostita in subsolul din incinta catedralei. Muzeul actual detine peste trei mii de volume rare de carte bisericeasca, peste opt sute de icoane si picturi, peste o suta treizeci de obiecte bisericesti, zece artifacte de metal pretios, zece vesminte si alte asemenea podoabe bisericesti.

Tot aici se gasesc manuscrise romanesti timpurii, precum: "Noul Testament de la Balgrad", din 1648; "Cazania lui Varlaam", din 1643. Partea de subsol dinspre Sfantul Altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului, primul mitropolit inhumat aici fiind episcopul Vasile Lazarescu (1947-1961).

Episcopia Timisoarei s-a infiintat prin Decretul regal din 7 noiembrie 1939. Pana la alegerea ierarhului titular eparhia a fost gestionata de episcopii Andrei Magieru al Aradului (1939 - 1940) si Nicolae Popoviciu al Oradiei (1940 - 1941). In 1941 este inscaunat episcopul Vasile Lazarescu ca prim episcop al Timisoarei. In aprilie 1947 episcopia se ridica la rangul de arhiepiscopie, iar in iulie acelasi an se infiinteaza Mitropolia Banatului a carei prim mitropolit, dr. Vasile Lazarescu este instalat la 26 octombrie 1947. Acesta pastoreste pana la retragerea dictata de ratiuni politice survenita in anul 1961. Din 1962 pana in prezent pastoreste mitropolitul dr. Nicolae Corneanu, avand de-a lungul vremii ca episcopi vicari pe: Prea Sfintitul Episcop Timotei al Aradului (1976 - 1984), Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei (aprilie - iunie 1990) si Prea Sfintitul Episcop Lucian al Caransebesului (2000-2006). Actualmente functia de episcop-vicar este detinuta de catre Prea Sfintitul Episcop-vicar Paisie Lugojanu.

Parte componenta a Mitropoliei Banatului, Arhiepiscopia Timisoarei, ii cuprinde pe toti credinciosii ortodocsi romani din judetul Timis. La ultimul recensamant din ianuarie 2002, acestia reprezentau aproximativ 78% din populatia judetului.

Arhiepiscopia Timisoarei este condusa in prezent de catre Inalt Prea Sfintitul dr.NICOLAE CORNEANU, care poarta si titlul de Mitropolit al Banatului.

In cele ce tin de administrarea spirituala si canonica a eparhiei, I.P.S. Sa este ajutat de catre P.S. Episcop-vicar PAISIE LUGOJANU, ales de catre Sfantul Sinod in 9 februarie 2006.

Pentru problemele de ordin administrativ, ierarhul este ajutat de un vicar administrativ, consilierii administrativi, de corpul de inspectie si control si de personalul de la Centrul Eparhial.

Organul deliberativ al eparhiei este Adunarea Eparhiala alcatuita din 30 de reprezentanti ai clerului si credinciosilor, iar organul executiv este Consiliul Eparhial care se intruneste lunar si ia in discutie toate problemele administrative, culturale, economice si de asistenta sociala ale eparhiei. Abaterile disciplinare ale clerului sunt supuse judecatii Consistoriului Eparhial. Eparhia are reprezentantii ei in Adunarea Nationala Bisericeasca si Colegiul Electoral Bisericesc.

In ce priveste organizarea eparhiei in teritoriu, functioneaza la ora actuala cinci protopopiate: Timisoara, Lugoj, Faget, Deta si Sannicolau Mare. La randul lor aceste protopopiate se compun din 267 parohii si 71 filii la care slujesc 291 preoti si 5 diaconi, la parohii si catedrala, la care se adauga 5 la spitale, 3 la casele de copii, 1 pentru credinciosii cu deficiente de auz si vorbire, 1 la penitenciar, 4 la armata si 1 la azilul de batrani. Alti 17 preoti ocupa functii didactice iar 17 preoti sau diaconi sunt profesori de Religie (statistica la 15 noiembrie 2005).

Publicat de; Colotin Sebastian/Metropolitan Timisoara

Metropolitan Cluj

Catedrala Arhiepiscopala din Cluj

ISTORIC--

Catedrala Arhiepiscopala din Cluj

Catedrala ortodoxa din Cluj a fost construita intre anii 1923-1933, din initiativa si cu contributia speciala a Episcopului Nicolae Ivan (1855-1936). Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj si, totodata, primul edificiubisericesc romanesc de amploare ridicat in inima tarii reintregite. Episcopul Nicolae Ivan, dupa ce s-a adresat in 1919, Consiliului Dirigent al Transilvaniei, solicitand un ajutor financiar necesar ridicarii unei catedrale ortodoxe la Cluj, in 1920, a solicitat Primariei clujene ca parcul din fata Teatrului National sa fie cedat pentru zidirea catedralei. Dupa ce ambele cereri au fost acceptate a fost organizat un concurs de proiecte, castigat de catre arhitectii George Cristinel si Constantin Pomponiu. 

Arhitectul George Cristinel a infaptuit pana la sfarsit planurile de executie si a condus lucrarile avand drept colaboratori Societatea intreprinderilor Generale Tehnice in frunte cu inginerii: Tiberiu Eremia, Dumitru Marcu, Nicolae Bordea, maestru pietrar Toma Gerstenbrcin. Planurile au inglobat o serie de modele din arhitectura brancoveneasca, specifica Tarii Romanesti, fiind foarte evidenta influenta bizantina.

La 10 septembrie 1923 au inceput lucrarile de constructie, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusa piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat printul mostenitor Carol al Romaniei si primul ministruIon I. C. Bratianu. Constructia a durat zece ani, in prima faza, intre 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat in care s-a zidit caramida, in exterior montandu-se piatra de Baciu si Bompotoc. La subsol a fost construita la final o cripta, in care au fost inmormantati ulterior episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu. Sfintirea catedralei s-a facut la 5 noiembrie 1933, fiind oficiata de Patriarhul Romaniei, Miron Cristea, impreuna cuMitropolitul Transilvaniei, Nicolae Balan si episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent si regele Carol al II-lea, printul mostenitor Mihai, membrii ai guvernului Romaniei si a numeroase personalitati. Se pastreaza actul comemorativ cu urmatorul continut: Acest sfant si Dumnezeesc Lacas cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" inaltat intru slava zilei de 15 august 1916 cand ostile romane liberatoare au intrat in pamantul robiei milenare pentru infaptuirea unitatii neamului s-a zidit si infrumusetat prin ravna si osteneala smeritului rob al Lui Dumnezeu inaltul Episcop al Vadului, Feleacului si Clujului PSS Nicolae Ivan inceput in zilele prea gloriosului Rege intregitor de tara Ferdinand. S-a terminat in zilele drept credinciosului Carol II, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane PFD Miron Cristea, iar mitropolit al Transilvaniei IPSS d. Nicolae Balan in anul Domnului 1933. Monument mult graitor despre puterea de viata a legii noastre stramosesti.

Catedrala este o constructie masiva, monumentala, foarte spatioasa, cu absidele naosului foarte adanci, balcoane laterale sustinute de coloane si balcon pentru cor. Turla de pe naos, deschisa, este grandioasa, iar pe pridvor sunt alte doua turle oarbe. Au fost efectuate lucrari de o specialitate ridicata pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care inconjoara turla centrala, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate in piatra, arce de piatra pe fatadele laterale. Cupola a fost conceputa dupa modelul catedralei Sfanta Sofia. Catedrala a fost inzestrata cu 4 clopote, aduse din Ungaria cel mai mare dintre ele cantarind aproape 2 tone.Pictorii: Anastase Demian a realizat cupola pantocratorului; Catul Bogdan, cupola altarului; Gheorghe Reussu, tampla; Alexandru Dimitriu, aramaria, crucile si decoratiunile cupolelor. La usa de intrare este pictata Maica Domnului in stanga, la mijloc Iisus Hristos si in dreapta Sfantul Ioan Botezatorul. In anul 1973, odata cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lacasul de cult a devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, care este totodata si mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

Publicat de :Colotin Sebastian/Metropolitan Cluj